Episodul 8 - Masini, part II

Continuarea era absolut necesara si nu stiu cum de mi-a scapat de la bun inceput aceasta caricatura de masina, nu atat prin prisma designului, cat mai ales a calitatii…inexistente. Si ca mascarada sa fie completa, au facut si-o limuzina din ea! Daca va intereseaza, au show-room in aer liber pe bulevardul Dacia.

Masina de care vorbesc se numeste Hover CUV(o combinatie cat se poate de idioata). CUV ar veni, conform producatorilor, de la Cool Utility Vehicle. Pretul de pornire e de 15.000 euro fara taxe, ca sa iti dai de la inceput seama ce plasticarie ieftina e. “Powered by Mitsubishi” e vrajeala ieftina, masina e produsa sub licenta Mitsubishi, nu are motor de la ei. Si ca tot am ajuns la capitoulul motor, are vreo 130 de cai, ceea ce e foarte putin pentru ditamai hardughia de masina. Am urcat si eu intr-un Hover de-asta odata, era nou-nout (inca avea huse de plastic pe scaune) si mirosea ca intr-o fabrica de chimicale. Plastic ieftin si imputit, cauciuc la fel (pe unde era cazul), totul degaja proasta calitate.

Am cautat si site-ul oficial al companiei producatoare, pe numele ei Great Wall Motor. Ce sa zic, inspirata alegere. Cand o sa apara oare “Casa Poporului Supersport” sau “Dracula Motors” (ca sa dau 2 simboluri mai cunoscute)? Un articol care promoveaza masina, scris de o oarecare Eryka Lang (hmmmm, ce nume cu rezonanta chinezeasca), gasiti aici. Eu stau si ma intreb: daca are toate calitatile prezentate, de ce naiba costa maxim 17.500 CIP?? E ceva putred la mijloc…probabil chiar masina! Si pentru ca opera sa fie desavarsita, site-ul oficial Hover in Romania e…un blog. Foarte economica metoda, n-am ce zice, un bonus pentru departamentul finante! Si inca unul, pentru standul in aer liber de pe bulevardul Dacia, unde era si o limuzina CUV.

In concluzie, daca nu aveti pe ce arunca banii (da’ nici pentru asa ceva nu e buna masina), luati-va un Hover CUV. Am si poza cu limuzina, pentru cei mai pretentiosi. Priviti si va minunati! Copyright by Lorena

To be or not to be…emo

Curentul, religia, trendul, cultul, moda (ziceti-i cum vreti) emo a atins o asemenea amplitudine, ca mai nou toata lumea vorbeste despre asta. Blogurile sunt pline de articole care mai de care ma variate (si-am zis sa fiu si eu in pas cu lumea), ziarele la fel, mai auzi despre emo-isti si la stiri. Ba chiar si cocalarii care dau mass-uri agramate pe mess iau atitudine. Mesajul urmator l-a primit sora-mea, iar eu l-am copiat fara stirea ei si il prezint in varianta bruta, needitata:

“Mesaj ANTI-EMO ! mesaj pentru toti care se cred sau sunt emo:ma pish pe curentu vostru si pe mentalitatea voastra de rahat…o fetita de 12 ani s-a sinucis din cauza voastra si acum cateva luni inca o fata de 14 ani a murit pentru ca sunteti prea handicapati ca sa ganditi normal si ii corupeti si pe altii…treziti-va fratilor la realitate si invatati sa treceti peste probleme k asta e tot sensul vietii:sa inveti din greseli si invatati-va copii sa nu gandeasca la fel si sa nu treaca prin chestii dastea si sa-si distruga viatza la o varsta asa frageda…da mai departe”

Eu sa fiu in locul respectivului, nu m-as “pisha” pe curent, nu de alta, da’ lichid+curent=kaput. Si mai face asta si pe mentalitatea de rahat. Sa nu te stropesti, pustiule, ca te faci de caca-o.
Acum ca s-a sinucis o fata de 12 ani, nasol, ce sa zic? Ca era emo sau nu, conteaza mai putin pentru mine. Tin minte ca auzeam la faimoasele stiri de la ora 5 de un pusti de 13 ani din comuna Fa-i-cu-mana, din judetul Facaletul, vorba poeziei, ca s-a spanzurat in grajd si a lasat un bilet in care scria ca a facut asta pentru ca era curios sa afle cum e sa mori. Deci dereglati exista pe toate drumurile, trebuie doar sa stii unde sa cauti.

A nu se intelege ca eu le iau apararea emo-istilor. Am o atitudine miserupista la adresa lor. Daca si-ar taia toti venele mi-ar fi la fel de indiferent cum ar fi daca si-ar schimba frezele. Eu ma refer aici la emo aia pe bune, nu la putuloii fara puf stim noi unde care isi fac freze cu placa si se autointituleaza emo. Daca esti suficient de matur sa adopti o atitudine (fie ea emo, punk, rock sau oricare alta care presupune un dram de cultura - am exclus din start manelele), atunci stii singur ca nu sinuciderea e solutia.

Inainte sa apara curentul asta, imi puneam ipotetic problema: daca as avea de ales, cum as vrea sa fie copilul meu - manelist sau rocker (da’ rocker de-ala inrait, care mai risca cate-un drog, nu astia calmi, care se multumesc doar la a asculta muzica). Acum trebuie sa imi pun problema si din perspectiva emo. Si clasamentul ar fi cam asa:
Locul III - manelist. Nu l-as suporta, l-as da afara din casa in curu’ gol dezbracat si nu l-as primi decat cand as fi sigur ca a scapat de infectie.
Locul II - emo. Nu mi-ar placea sa stau cu gandul ca poate il vad cu venele taiate la televizor si in plus ar trebui sa imi cumpar si aparate de ras electrice, sa nu il am pe constiinta. Plus ca daca i-as arde cate-o palma din cand in cand, si-ar vedea viata distrusa si ar intra in starile alea morbide ale lor.
Locul I - rocker. Sau heavy-metalist, cum mi-au zis unii ca se numesc. Nu prea sunt la curent cu denumirile, asa ca sper sa nu gresesc. Riscurile sunt mai mult legate de droguri, da’ alea sunt mult mai mici si oricum pot fi combatute. Plus ca rockerii mai au si cultura (nu toti, da’ oricum mai mult decat emo-istii si manelistii la un loc - manelistii luati cu pondere dubla).

Asa ca, emo draga, sa nu va sinucideti pe capete fiindca va critica lumea, voi fiti tari, poate va mai bat o data punkerii (vezi Germania parca). Nu stiu nici sloganuri, nici simboluri emo, ca as fi bagat unul la final, de incurajare, asa ca va salut cu deosebit respect (pe cei care nu sunt emo ).

O sa ard in flacarile iadului pentru asta

La inceput am crezut ca e vorba de un eveniment deosebit, de o conjunctura speciala care face ca blogul respectiv sa fie atat de citit. Apoi am vazut ca altele similare au aceleasi performante. Hai sa le bag si eu in seama, zic, sa nu mor prost (desigur, demersul meu nu m-a ajutata, asa ca vorba aceea: “Du-te la ostire! Pentru tara mori! Si-ti va fi mormantul coronat cu flori!”) Amin, ca sa fiu in tema!

Blogurile la care ma refer sunt in special cele religioase. Si sunt tot felul de religii si secte. Biserica a 7a de dupa usa, Acolitii lu’ Popa Peste, Credinciosii din ceasul al 13-lea salariu, in general orice fel de cult are un blog mai nou. Si credinciosii il citesc smeriti, ca pe cartea de capatai, ca deh, progresul tehnologic afecteaza si religia. Si eu stau si ma uit ca bou’ nestiutorul, mirandu-ma cat de multe tampenii pot fi scrise in acele bloguri. Si culmea e ca am gasit si un comentariu la un articol despre faptul ca Vaticanul ar recunoaste existenta extraterestrilor, comentariu semnat de un preot de la manastirea Antim (plec de la prezumtia ca e autorul adevarat). Bai nene, acuma popii stau sa scrie pe blog si sa comenteze existenta extraterestrilor? Eu nu am nimic impotriva, dar mi se pare ciudat rau (sunt eu nebun? Chiar nu trebuie sa raspundeti la intrebarea asta!).

Si daca tot suntem in campanie, la ce s-au gandti dragii nostrii conducatori si candidati? Hai s-o puna si ei de-un blog, ca e la moda si asa poate ne castigam simpatia tinerilor, ca astia ce le mai au cu blogurile. E plina blogosfera de bloguri politice. Nici nu stiu daca sa dau sau nu nume, initial vroiam sa includ acest articol in categoria “Anticampanie”, dar un blog tin neaparat sa il remarc: blogu’ lu’ Bombinel (am vazut ca am scris gresit si vroiam sa corectez, da’ suna foarte tare asa). Nu ma obosesc sa ii dau adresa, ca nimeni nu face reclama la rebuturi, da’ sloganul blogului era ceva de genul: Ministru>>Prim-ministru>>Blogger. Si mai avea scrisa o deviza: “Cititorii mei sunt mai inteligenti decat scriitorii altora!”. Eu cred sincer ca intre prim-ministru si blogger a uitat sa treaca: “Corupt>>Anchetat DNA>>Zambaccian” si alte apelative. Da’ probabil nu mai avea spatiu editorial. Cat despre cititori, prefer sa fiu cel mai idiot cititor de bloguri decat sa ii citesc lui articolele.

Blogurile “e la moda”, asa ca inevitabil au aparut si cele electorale. Daca puteau sa voteze si copiii de 7 ani, sigur apareau candidatii in clipuri anime, pe cartile de Pokemon, aveau clipuri electorale pe Fox Kids si Cartoon Network, iar Dexter il recomanda calduros pe Victor Ponta (cei doi seamana un pic, totusi imi cer scuze fata de Dexter pentru comparatie) la primarie. A propos, ati vazut ca si Daciana Sarbu seamana cu Dee Dee?

Episodul 7 - Filme

Cele mai urate filme sunt cu siguranta filmele musical. O sa le zic, adaptat la limba romana, musicaluri. Nu ma uit la ele, pentru ca nu imi plac, dar m-a pacalit prietena si m-a dus la “Sweeney Todd“, fara sa am habar ca o sa il aud pe Johnny Depp cantand. Nu-mi plac pentru ca le consider o pierdere de timp, sunt ineficiente: de ce sa miorlai niste cuvinte, cand poti la fel de bine (poate chiar mai bine) sa exprimi aceeasi idee prin dialog sau mimica? Mai ales ca de cele mai multe ori si muzica e destul de stresanta.

Nu stiu daca aveti idee la ce ma refer, da’ eu cand eram mic, mama obisnuia sa dea cu smirghel pe talpa fierului de calcat. Si scotea un zgomot care pur si simplu imi facea pielea de gaina, nu puteam sa il sufar. Cam asa si cu musicalurile. Cred ca din copilarie a aparut antipatia mea pentru gen. Tin minte ca mai vedeam desene animate si cand incepeau aia sa cante ma lua o plictisealaaaa. Adica inteleg sa mai bagi o secventa cand canta mai multe personaje in cor, dar imi vine acum minte o scena din Frumoasa si Bestia, cand canta Frumoasa. Vai de timpanele mele.

Nu-mi plac pentru ca mi se par puerile, dar intr-un mod prostesc. Ele se vor serioase (Sweeney Todd cel putin era plin de sange si beregate retezate), dar cand incep actorii sa cante, ma ia cu frisoane. Nu-mi plac musicalurile si gata. Cate astfel de filme au luat premii la alte categorii decat Musical? Niciunul (cred). Asta nu inseamna decat ca niciun film de acest gen nu e cu adevarat valoros. De ce? Pentru ca se canta mult si aiurea!

DIXIT!

Inca o reclama super

Stiti reclamele alea la masini (in special la SUV-uri) in care automobilele sunt bagate pe cele mai nenorocite drumuri, sunt mai janghinoase ca rablele din Bucuresti, dar reusesc sa treaca peste orice obstacol? Ei bine, cei de la Volkswagen au decis sa exploateze tocmai acest stereotip.

Cand am vazut reclama prima data chiar ma intrebam: frate, masina aia e luna, cum au adus-o pana acolo fara sa sara picatura de noroi pe ea? Ei bine, concluzia o sa o trageti voi la final.

P.S. La sfarsit scrie ceva de genul: “Stim deja ca Touareg poate face toate astea, asa ca nu am vrut sa mai murdarim masina” (am vazut reclama tradusa si in romana, dar din pacate nu am gasit-o).