Episodul 8 – Masini, part II

Continuarea era absolut necesara si nu stiu cum de mi-a scapat de la bun inceput aceasta caricatura de masina, nu atat prin prisma designului, cat mai ales a calitatii…inexistente. Si ca mascarada sa fie completa, au facut si-o limuzina din ea! Daca va intereseaza, au show-room in aer liber pe bulevardul Dacia.

Masina de care vorbesc se numeste Hover CUV(o combinatie cat se poate de idioata). CUV ar veni, conform producatorilor, de la Cool Utility Vehicle. Pretul de pornire e de 15.000 euro fara taxe, ca sa iti dai de la inceput seama ce plasticarie ieftina e. “Powered by Mitsubishi” e vrajeala ieftina, masina e produsa sub licenta Mitsubishi, nu are motor de la ei. Si ca tot am ajuns la capitoulul motor, are vreo 130 de cai, ceea ce e foarte putin pentru ditamai hardughia de masina. Am urcat si eu intr-un Hover de-asta odata, era nou-nout (inca avea huse de plastic pe scaune) si mirosea ca intr-o fabrica de chimicale. Plastic ieftin si imputit, cauciuc la fel (pe unde era cazul), totul degaja proasta calitate.

Am cautat si site-ul oficial al companiei producatoare, pe numele ei Great Wall Motor. Ce sa zic, inspirata alegere. Cand o sa apara oare “Casa Poporului Supersport” sau “Dracula Motors” (ca sa dau 2 simboluri mai cunoscute)? Un articol care promoveaza masina, scris de o oarecare Eryka Lang (hmmmm, ce nume cu rezonanta chinezeasca), gasiti aici. Eu stau si ma intreb: daca are toate calitatile prezentate, de ce naiba costa maxim 17.500 CIP?? E ceva putred la mijloc…probabil chiar masina! Si pentru ca opera sa fie desavarsita, site-ul oficial Hover in Romania e…un blog. Foarte economica metoda, n-am ce zice, un bonus pentru departamentul finante! Si inca unul, pentru standul in aer liber de pe bulevardul Dacia, unde era si o limuzina CUV.

In concluzie, daca nu aveti pe ce arunca banii (da’ nici pentru asa ceva nu e buna masina), luati-va un Hover CUV. Am si poza cu limuzina, pentru cei mai pretentiosi. Priviti si va minunati! Copyright by Lorena

Episodul 7 – Filme

Cele mai urate filme sunt cu siguranta filmele musical. O sa le zic, adaptat la limba romana, musicaluri. Nu ma uit la ele, pentru ca nu imi plac, dar m-a pacalit prietena si m-a dus la “Sweeney Todd“, fara sa am habar ca o sa il aud pe Johnny Depp cantand. Nu-mi plac pentru ca le consider o pierdere de timp, sunt ineficiente: de ce sa miorlai niste cuvinte, cand poti la fel de bine (poate chiar mai bine) sa exprimi aceeasi idee prin dialog sau mimica? Mai ales ca de cele mai multe ori si muzica e destul de stresanta.

Nu stiu daca aveti idee la ce ma refer, da’ eu cand eram mic, mama obisnuia sa dea cu smirghel pe talpa fierului de calcat. Si scotea un zgomot care pur si simplu imi facea pielea de gaina, nu puteam sa il sufar. Cam asa si cu musicalurile. Cred ca din copilarie a aparut antipatia mea pentru gen. Tin minte ca mai vedeam desene animate si cand incepeau aia sa cante ma lua o plictisealaaaa. Adica inteleg sa mai bagi o secventa cand canta mai multe personaje in cor, dar imi vine acum minte o scena din Frumoasa si Bestia, cand canta Frumoasa. Vai de timpanele mele.

Nu-mi plac pentru ca mi se par puerile, dar intr-un mod prostesc. Ele se vor serioase (Sweeney Todd cel putin era plin de sange si beregate retezate), dar cand incep actorii sa cante, ma ia cu frisoane. Nu-mi plac musicalurile si gata. Cate astfel de filme au luat premii la alte categorii decat Musical? Niciunul (cred). Asta nu inseamna decat ca niciun film de acest gen nu e cu adevarat valoros. De ce? Pentru ca se canta mult si aiurea!

DIXIT!

Epidosul 6 – Reclame

Doua din cele mai proaste reclame pe care le-am vazut in viata mea. Si cred ca doua din cele mai proaste reclame din lume! Nu le-am gasit pe net asa ca din pacate o sa vi le povestesc. cei care le stiu imi vor da, probabil, dreptate, iar cei care nu le stiu, sa stea linistiti, nu au de ce sa le vada. Poate doar ca sa invete ca asa NU se face o reclama.

Prima reclama e facuta de cei de la Coca Cola (socant, nu? Astia au reclame mai ok de obicei). In reclama respectiva, un pusti cu fata de maimuta (serios, are o alura de babuin. Imi cer scuze fata de maimute ca il compar cu ele, dar asemanarea e izbitoare) sta la masa, in timp ce ma-sa se invarte prin fata camerei, in asteptarea tatalui. Si micutul Mowgli ia mancare pe furis, in timp ce maica-sa ii zice sa stea cuminte. Pe fundalul reclamei, care, a propos, e dublata (am mai scris eu despre reclamele astea dublate), se aud rasete, ca in serialele de comedie. De ce rad oamenii aia, nu o sa inteleg niciodata, dar e atat de prost facuta reclama ca imi vine sa ma dau cu capul de pereti cand o vad. Slava cerului ca nu ma uit la ea. Ne indreptam cu pasi finali catre sfarsitul ei: pitpalacul isi pune cola in pahar, bea si il prinde ma-sa, care zice ceva de genul: “Nu, ca esti extraordinar, nu poti sa astepti?” sau asa ceva (oricum nu conteaza prea mult). Replica idiotului: “Gata, acum chiar pot sa astept!” e urmata de rasete isterice!!! De ce?? De ce rad oamenii aia?? E atat de stupida reclama, ca ma enerveaza si sa vorbesc despre ea!

Asa ca o sa trec la a doua reclama: aia la hartia igienica Zewa!! Care, desigu, e dublata si aia, ca asa suntem noi, consumatorii romani, inghitim toate prostiile din afara, dublate in vreun studio infect, ca sunt prea sarace companiile sa faca niste reclame decente. Si in reclama asta, o tipa sta turceste cu picioarele incrucisate si isi sterge lacrimile cu hartie igienica (tipa planga, by the way). La un moment dat, suna telefonul si se aude o voce masculina spunand: “Iubito, ai avut dreptate, imi pare rau!”. La care asta se insenineaza toata, ia sulul de hartie si il da iubitului ei, care tine mana scoasa pe usa de la baie. Deci ala era pe WC si nu avea cu ce sa se stearga, ca furase prietena lui hartia, nu? Sau cum?? E atat de dizgratioasa reclama, ca nu pot decat sa ma amuz de tampenia ei, cu atat mai mult cu cat sloganul de la final e: “Pentru ca femeile recunosc delicatetea”. Ce e delicat in faptul ca ala se caca si a ramas fara hartie igienica??? (scuzati exprimarea deloc “delicata”, dar chiar m-au enervat reclamele astea)

Daca stie cineva despre ce reclame e vorba si stie vreun link catre ele, as fi foarte recunoscator. Sa vada cei care nu stiu reclamele despre ce e vorba!

Episodul 5 – Nume. Studiu de caz: al meu

Aveam in minte altceva pentru azi, da’ am zis ca daca tot e Pastele, sa fiu mai bun, sa nu ma iau chiar si azi de politicieni sau sa critic in general. Tineti voi minte ca trebuie sa scriu despre “Dansez pentru tine” si despre expresiile politicienilor. Detalii mai multe nu dau, ca poate imi ghiciti intentiile (nu ca ar fi greu de banuit). Azi in schimb o sa fac misto de mine putin. Mai precis de numele meu.

Nu stiu ce au avut parintii cu mine de mi-au pus numele asta, dar mie personal nu imi place deloc. Oi fi eu subiectiv, dar imi suna a nume de pampalau. Si nici nu au existat mari personalitati cu numele asta. Si nu prea e evocat nici in cantece sau opere literare.

Il stim cu totii pe Radu, ca doar canta ma-sa de zor, pe Ionel la fel, ca toate fetele vorbesc de el. Stefan, Vlad, Mihai si chiar si Bogdan au fost, la un moment sau altul, domnitori. Chiar si Andrei e un nume ok, e neutru si a fost sfantul care a adus crestinismul pe planuri mioritice. Am uitat de Mircea, care poate fi inclus atat la categoria domnitori, cat si scriitori (Eliade, Cartarescu).

Si nu am nici onomastica. George are onomastica, Andrei are, de Ion nu mai zic (nu ca mi-ar fi placut sa ma cheme asa, e cam comun, dar Ionut nu suna chiar rau), pana si Ilie are. Numai eu nu. Daca ma chema Sorin (asta e unul din numele care nu indeplineste nici eul conditiile pe care le-am enumerat eu mai sus) era ok, numele asta imi place. Dar soarta a conspirat impotriva mea.

Inainte sa dezvalui misterul, precizez ca dintre numele care mi-ar fi placut la fel de…putin, se numara Paul, Emanuel, Costel, Romica, Nicolae si alte cateva. Asa ca fara sa va mai tin in suspans, ma cheama…mama, vin imediat!!

P.s. Emil is the name.

Episodul 4 – Comentarii sportive

Nu stiu cati dintre voi va amintiti comentariile de la Radio Romania Actualitati si cu cata pasiune erau ele facute. Chiar si cele mai anoste meciuri erau facute sa para derby-uri. Si cele mai plictisitoare faze iti doreai sa le vezi, iti imaginai tot felul de scenarii. Asta se intampla pe vremea cand eram copil si, la tara fiind, nu aveam alta sursa de informare. Imi amintesc cum tipa comentatorul de bucurie (chiar daca era poate prefacuta, nu simteai asta) la fiecare gol, il vedeam cu ochii mintii cum se agita, intr-un cuvant (intr-o expresie mai bine zis) traia meciul.

Azi, comentatorii nu mai au nicio treaba cu fotbalul. Ei sunt mai mult preocupati sa faca reclama ziarelor cu care sunt infratite televiziunile (Antena 1 cu Gazeta, Kanal D cu Pro Sport), sunt mult prea analfabeti (“dezacoardele” sunt la ele acasa si expresiile nipsite de sens la fel – asta daca nu cumva “a securiza mingea” e corect) si de multe ori sunt partinitori. Nu se vede ca tin cu o echipa anume (care de multe ori nici nu e prezenta), dar se poate cu usurinta observa ca au ceva impotriva uneia din echipe. Si era sa uit spam-ul pe care il promoveaza: sunati la 8989 si trimiteti mesaj cu textul *$&^*) ca sa castigati o mare teapa.

M-am referit mai devreme la fotbal, dar fenomenul exista si in alte sporturi (din pacate). Ma gadesc in primul rand la faimosul Miki Alexandrescu, pe vremea cand, daca era sa dai crezare comentariilor sale, credeai ca e prieten la catarama cu toti pilotii de Formula 1. Nici la tenis situatia nu e prea roz, dar tot e mai bine.

Pot sa spun, fara sa gresesc prea mult, ca singurele comentarii pertinente facute de comentatori romani sunt cele de pe Eurosport, cand sunt turnee de snooker. Si poate si cele de la gimnastica, dar la asta nu ma uit prea des, asa ca nu ma risc sa fac vreo afirmatie.

Concluzia: uitati-va la meciuri cu sonorul luat, ca altfel riscati sa va faceti mai multi nervi. Si nu uitati sa dati sms, ca sigur castigati. Trebuie doar sa va uitati a doua seara la stirile sportive si sa mai sunati o data ca sa confirmati intentia de participare, apoi inca o data pentru a confirma participarea si inca o data pentru a fi siguri ca participati.